Aspecte legale și cele psihologice ale violului s-au discutat în cadrul celei de-a 8-a ediții a Human Rights Café. Experții evenimentului au fost Daniela Misail-Nichitin, directoarea Programe Femei în cadrul Centrului Internațional “La Strada” și Andrei Padure, vicedirectorul Centrului de Medicină Legală.

Chiar la începutul discuției, reprezentanta Centrului Internațional “La Strada” a provocat publicul din sală la discuții prin intermediul cîtorva afirmații, pentru a scoate la iveală un șir de mituri despre viol, precum că doar femeile și copiii pot ajunge victime ale agresiunii sexuale, că cele mai multe abuzuri sexuale sunt comise de către persoane străine victimei și că femeile sunt violate cînd se află singure noaptea pe străzi neiluminate.

Statisticile internaționale pentru 2015 (Global Rights for Women, SUA), prezentate de Daniela Misail-Nichitin în cadrul evenimentului, denotă exact inversul: “Doar 13,8 % dintre violatori sunt persoane străine victimei, pe care ea pînă atunci nu le-a cunoscut niciodată și 80 % din infracțiunile cu caracter sexual, în particular violul, sunt comise de persoane din cercul de încredere a victimei: colegi, prieteni sau cunoscuți. Iar 25 % din aceste infracțiuni au loc din partea partenerilor intimi ale victimei violului.”

Conform studiului ce ține de percețiile moldovenilor, realizat pe un eșantion de 1.500 de bărbați și 500 femei din RM “Bărbații și egalitate de gen în Republica Moldova” (2015), prezentat la eveniment de expertă: „40 la sută dintre bărbaţi consideră că femeia este responsabilă pentru cazurile de viol. 42,2% dintre bărbați şi 26,1% dintre femei consideră că dacă o femeie este violată, înseamnă că ea a făcut ceva, încât să se ajungă în această situaţie. Alte 45,8% dintre bărbaţi şi 27,7% dintre femei consideră că în unele cazuri de viol însăşi femeile şi-au dorit, de fapt, ca acest lucru să se întâmple. 58,0% dintre bărbaţi şi 44,6% dintre femei consideră că dacă o femeie nu opune rezistenţă fizică când este violată, atunci nu putem spune că a avut loc un viol.”

Una dintre soluțiile punctate de expertă a fost faptul că acțiunile de prevenire a violului ar trebui să se înceapă din fragedă copilărie și să fie abordate în egală măsură atît cu fete cît și cu băieți.

Conform spuselor vicedirectorul Centrului de Medicină Legală, Andrei Padure, termenul de victimă a violului de sex masculin a apărut în Moldova după 2003. Articolul 102 al Codul Penal vechi, abrogat în 2003, prevedea în calitate de victimă a violului doar femeia. Expertul a remarcat că din practica medico-legală nu există o legătură strînsă dintre statutul social al abuzatorului și ipostaza sa de violator. Cu toate acestea, conform lui Padure, persoanele care au avut în copilărie experiențe de abuz sexual, ajung și ei să abuzeze, mai ales dacă în calitate de abuzator a fost un membru al familiei sale.

La eveniment s-a discutat nu doar profilul abuzatorului sexual cît și măsurile de „reeducare” a acestor persoane. Daniela Misail-Nichitin a spus că una din probleme de bază a RM constă în faptul că noi nu avem servicii specializate pentru victimele violenței cu caracter sexual, inclusiv pentru persoane care au comis astfel de infracțiuni. Totodată, experta a adus drept exemplu experiențele altor state ce arată spre exemplu că este necesară o abordare diferențiată a infractorilor care au comis infracțiuni cu caracter sexual față de copii: “Acolo ei sunt monitorizați inclusiv după ce-și ispășesc pedeapsa și sunt reintegrați social. Pentru agresorii sexuali în alte state există și servicii telefonice anonime, modalitate prin care ei sunt ajutați să prevină recidivele.”

Evenimentul Human Rights Café este organizat de Asociația “HomoDiversus” în cadrul proiectului „Improving access to information on Civil and Political Rights through informal human rights education” cu suportul financiar oferit de Civil Rights Defenders.

Autoare: Victoria Boțan

Sursa foto: http://media.bistriteanu.ro/foto_articol/542134.jpg