Pe 8 noiembrie reprezentanții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au organizat o dezbatere publică la subiectul condițiilor de detenție în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Participanții la dezbatere au discutat ce poate fi întreprins în vederea executării hotăririlor Curții Europene a Drepturilor Omulului pentru a îmbunătăți condițiile de detenție în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, unde CEDO a constatat încălcarea art. 3 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cadrul evenimentului, CRJM-ul a prezentat un șir de recomandări, pe care le-a transmis Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Deși penitenciarul nr. 13 din capitală dispune de o capacitate de 700 persoane, în prezent acest număr variază între 1.100-1.200 de deținuți, ceea ce constituie o încălcare aproape dublă față de normă, conform datelor Departamentului Instituțiilor Penitenciare, prezentate la eveniment. Conform aceleiași surse, din cele 171 de celule funcționabile ale penitenciarului nr. 13, doar 6 au un spațiu egal sau mai mare de 4 metri pătrați per deținut, arată datele pentru 2016. Asta înseamnă că doar cca 3,5 % din ele corespund spațiului standard pentru un deținut, conform standardului minim stabilit de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii.

În acest context, președintele CRJM, Vladislav Gribincea, s-a întrebat dacă poate fi redusă cifra celor arestați preventiv în penitenciarul nr. 13, pentru a evita supraaglomerarea lui și dacă se pot aplica unele măsuri alternative celor arestați preventiv.

Membrii CRJM au fost informați de reprezentanții Departamentului Instituțiilor Penitenciare că 170 deținuți ai penitenciarului nr. 13 așteaptă după condamnare o scrisoare de la Curtea de Apel Chișinău, care ar permite transferul acestora. Acest număr reprezintă peste 15 % din deținuții actuali: „Dacă acești deținuți nu se vor reține prea mult, din cauza unei chestiuni tehnice, la penitenciarul nr. 13, situația cu supraaglomerarea ar putea fi schimbată – a concluzionat președintele CRJM”.

În cadrul dezbaterii, Vladislav Gribincea a făcut referire și la alocațiile bugetare insuficiente pentru alimentarea deținuților: “Deși în 2012 Guvernul RM s-a angajat în raport cu Consiliul Europei și în cadrul EPU să mărească alocațiile pentru alimentarea deținuților, în 2012 avem suma de 0,93 euro cheltuiți pentru alimentația unui deținut pe zi, iar în 2016 această sumă este de doar 0,67 euro per deținut.”

Ca replică la statistică, Vladimir Cojocaru, Șeful Direcției inspectare generală și activitate analitică a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, a recunoscut că există problema calității proaste a hranei deținuților, menționîd că „totuși se fac acțiuni în vederea diversificării meniului din penitenciarul nr. 13” fără însă a preciza care sunt aceste măsuri.

Discuțiile la eveniment s-au axat și pe construcția noului penitenciar în comuna Bubuieci, ce ar avea o capacitate de 1.536 de oameni și ar putea soluționa problema supraaglomerării penitenciarului nr. 13.

La întrebarea lui Gribincea: „Ce facem în urmatorii 4-5 ani pînă la construcția noului penitenciar, unde vor putea fi transferați deținuții?” Vladimir Cojocaru a făcut referire la Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar care pe 6 iulie 2016 a fost aprobată de Guvern, însă pînă acum nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Planul dat prevede acțiuni pentru următorii ani în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai ale deținuților.

Una din recomandările CRJM privește inițiativa legislativă, care ar permite deținuților să obțină compensații sau să i se reducă pedeapsa în cazul în care au fost deținuți în condiții proaste. Avocatul asociației Promo-Lex, Vadim Vieru, s-a arătat însă sceptic față de măsura respectivă, chiar dacă va fi adoptată de Parlament, specificînd „că în rezultatul compensației date, condițiile de detenție oricum nu se vor îmbunătăți, iar suma mizeră oferită va fi cu siguranță cheltuită cu alt scop.”

Reprezentantul Amnesty International Moldova, Igor Stoica, a vorbit despre vizita sa la penitenciarul nr. 13. El a constatat contrastul dintre celule aflate în situație deplorabilă și celule foarte bine reparate din contul deținuților. Stoica a concluzionat că politicile duse la nivel central de stat nu sunt adecvate situației din penitenciarul nr. 13: „Noi nu putem învinui oamenii angajați acolo – a menționat Stoica – ci administrația centrală de stat, care nu acordă atenție serioasă acestui aspect. De ce se ignoră repetat solicitările de a mări alocațiile pentru deținuți și nu se face un plan de sporire treptată a resurselor financiare pentru penitenciare? De nu se crează o comisie de lucru care să astupe lacunele sistemice create de zeci de ani?”

La eveniment au fost invitați și membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar care nu s-au prezentat. La întrebarea dacă este fezabilă sau nu recomandarea CRJM de a extinde aplicarea măsurilor alternative detenției ca mijloc de a scade populația penitenciarilor, Carolina Mangir, specialist relații cu publicul și mass-media a CSM a spus că Consiliul nu este la curent cu această recomandare a CRJM-ului.

Autoare: Victoria Boțan
Sursa: Newsmaker

Photo: crjm.org