Printre tipurile de discriminare existente in Republica Moldova, se întîlnește de asemenea discriminarea  pe bază de limba vorbită, adică reprezentanții minorităților lingvistice sunt discriminați de către autoritățile publice din motiv că nu cunosc limba de stat.

Discriminarea pe bază de limbă în Republica Moldova a început să se pronunțe după ce în țară au început să se răspîndească mișcările naționale. În plus, toate conflictele lingvistice sunt susținute de politicienii noștri în favoarea personală. Însă acest lucru duce la conflicte naționale și discriminarea unor cetățeni.

Persoanele vorbitoare de limba rusă din Moldova, în deosebi locuitorii raioanelor Gagauzia și Taraclia sunt discrimați în Chișinău sau în alte regiuni ale țării unde se vorbește limba de stat. Acest lucru se întîmplă adesea în magazine, spitale, universități și alte locuri publice. Reprezentanții minorităților lingvistice de asemenea sunt discriminați de către cetățeni, care nu sunt mulțumiți de faptul că aceste persoane, locuind în Republica Moldova, totuși nu cunosc limba de stat.

Ei spun: “Dacă totuși sunteți locuitorii acestei țări, trebuie să cunoașteți limba de stat”.

Și eu am avut aceiași situație la întrunirea organizațiilor publice în Chișinău. În cadrul companiei informaționale planificate, am propus ca pentru raioanele vorbitoare de limba rusă (Găgăuzie și Taraclia) să fie pregătite materiale informaționale în limba rusă, deoarece în mare parte, locuitorii acestor regiuni nu înțeleg limba de stat. Spre marea mea uimire, propunerea mea a stîrnit o mulțime de nemulțumiri. Mi-au adus astfel de argumente că “ei trebuie să cunoască limba de stat” și mai mult ca atît „ei sunt obligați să o cunoască“. Sincer vorbind, mi-a fost foarte neplăcut să aud aceste cuvinte.

Noi am documentat un caz de discriminare pe bază de limbă care s-a întîmplat cu doamna Elena (nume redactat în scopuri de confidențialitate). De naționalitate Elena este găgăuză și limba de stat ea nu o cunoaște. Din acest motiv, în convorbire cu persoanele de alte etnii, Elena vorbește limba rusă.

În februarie anul acesta, după îndreptarea medicului de familie, a mers la o consultăție medicală în Chișinău.

Elena s-a salutat cu medicul, după care a prezentat cartela medicală. Medicul i-a întors o privire și a început să vorbească repede în limba de stat.

„Cer scuze, spuneți-mi vă rog în limba rusă, pentru că eu nu înțeleg limba română”a rugat Elena medicul.

“Doamnă, dacă nu înțelegeți limba română, plecați de aici și veniți data viitoare cu traducător!” i-a răspuns medicul.

La acest medic, Elena nu s-a mai întors. Pentru consultație medicală, Elena s-a adresat unui medic din altă localitate. De acest caz, Elena își aduce aminte cu durere în suflet.

„Noi nu am învățat limba română în școală, de unde să o cunoaștem? Eu nu sunt împotrivă să cunosc limba română și alte limbi străine. Copiii noștri învață limba română în școală, dar noi suntem deja în vîrstă” spune Elena.

„De ce vă îngrijorați din acest motiv?” am întrebat eu.

„Mă simțeam înjosită. M-a tratat de parcă am făcut ceva groaznic” povestește Elena.

„Vi s-au mai întîmplat asemenea cazuri?” m-am interesat eu.

„Am lucrat cu persoane de diferite naționalități: găgăuzi, moldoveni, bulgari, ucraineni. Ei se stimau, găseau limbă comună, dar în cazul dat, eu n-am fost acceptată de către medic doar din motiv că nu cunosc limba română” s-a revoltat Elena.

„Ați depus o plîngere undeva cu privire la acest caz?”

„Nu m-am adresat nicăieri și nici nu doresc, dar nu e normal ca cineva să fie tratat în acest mod.” a răspuns Elena.

E important să accentuăm faptul că legea interzice discriminarea sub orice formă, cu privire la Legea nr. 121 „Asigurarea egalității” care a fost elaborată cu scopul de a asigura<>.  În Constituția RM este scris că „toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii, indiferent de rasă, naționalitate și etnie”.

Astfel de acțiuni reprezintă o încălcare de lege și la dorința acestei femei se putea contrazice cu medicul și să obțină respectarea drepturilor ei. Cu părere de rău, nu toți cetățenii cunosc acest lucru și nu toți sunt competenți să obțină respectarea drepturilor lor.Guvernul trebuie să lucreze mai mult timp asupra acestui lucru, pentru a evita cazurile de discriminări, cel puțin în organizațiile de stat și de asemenea să informeze populația că trebuie să fie mai toleranți și răbdători față de oamenii care vorbesc altă limbă și nu o cunosc pe cea de stat.

Dumitru Ianul

Această artocol este editat de Media Center cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova. Punctele de vedere și opiniile din articol sunt cele ale autorilor și nu reflectă neapărat poziția fondului.