La 30 august 2016 în cadrul discuțiilor neformale Human Rights Café, ediția a 6-a, a avut loc un dialog cu Veaceslav Balan, coordonator național pentru drepturile omului la Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului din Moldova (OHCHR). Discuția a fost moderată de activistul Vitalie Popov de la A.O. HomoDiversus.

Tema serii a fost “Limba Noastră – cea maternă” care a fost abordată sub aspectul drepturilor omului și cît de inclusivă este această sărbătoare națională, organizată din bugetul public.

Limba – un subiect care divizează societatea din Republica Moldova

“A cui este sărbătoarea Limba Noastră?”, “Ea aduce conexiune sau rămîne a fi un subiect de dispută în societatea noastră?” Cu aceste întrebări a început discuția cu Veaceslav Balan, care a provocat sala să răspundă la aceeași întrebare. Cei prezenți s-au pronunțat destul de critic, sugerînd ideea că sărbătoarea “Limba Noastră” de fapt nu aparține poporului, iar elementele identitare și cele legate de limbă, sunt folosite deseori ca instrument politic pentru a dezbina și manipula masele.

În cadrul discuției, Veacelav s-a referit la vizita recentă din luna iunie în Moldova a Raportorului Special al Organizației Națiunilor Unite privind drepturile minorităților, Rita Izsák-Ndiaye, pentru a studia situația persoanelor care aparțin minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice din țară. Expertul a vizitat mai multe localități din RM și instituții de stat. Una din concluziile de bază pe care a făcut-o este că societatea moldovenască este profund dezbinată pe motive etnolingvistice, iar minoritățile nu se simt integrate în societatea din RM.

Una din recomandările făcute de Raportorul Special, constă în educarea bilingvă, ceea ce înseamnă că ar fi bine să existe școli generale cu predare în ambele limbi în aceeași clasă. Respectiv, o parte din subiect să fie predată de exemplu în limba română, iar o parte în limba rusă: „Studiile arată că multilingvismul nu doar că oferă mai multe limbi și ușureză procesul de instruire, dar și adaugă la copii deprinderi sociale noi – a conchis Veaceslav Balan.”

Nerecunoașterea grupurilor etnice e un fals istoric”

Acesta s-a referit și la studiul efectuat de Centrul de Informare în domeniul Drepturile Omului (CIDO) care a cercetat modul în care sistemul de învățămînt din RM promovează diversitatea și egalitatea (http://drepturi.md/ro/discriminarea_in_scoala). Concluzia acestei cercetări, conform lui Veacelsav, constă în faptul că majoritatea școlilor din Moldova promoveză un model monoetnic și monoreligios: “Dacă e să analizăm manualele de istorie, în ele se vorbește despre poeți și scriitori români – a menționat Veaceslav – Însă, dacă e să ne referim la istoria Republici Moldova, se cunoaște foarte bine că multe grupuri etnice, cum ar fi găgăuzii, bulgarii, ucrainenii și chiar romii locuiesc în RM de secole bune. Aceste grupuri sunt parte a acestui pămînt și, respectiv, de a nu recunoaște prezența acestor grupuri la noi în țară și de a le plasa în afara istoriei RM e un fals istoric.”

Cum ar trebui să fie sărbătorită Limba Noastră, din punct de vedere al incluziunii?

La întrebarea “Cum ar trebui să fie sărbătorită Limba Noastră, din punct de vedere al incluziunii?” invitatul a remarcat că,  din punct de vedere a consolidării societății, ar fi recomandabilă o singură sărbătoare în care s-ar celebra diversitatea lingvistică prin toate limbile vorbite în RM.

Pe 21 februarie la inițiativa UNESCO este sărbătorită Ziua Internațională a Limbii Materne

Pe 21 februarie la inițiativa UNESCO este sărbătorită Ziua Internațională a Limbii Materne, pentru a proteja diversitatea lingvistică și cultural pe plan global, însă această zi nu este marcată în RM.

De la paradigma monoetnică la cea bazată pe diversitate

În opinia lui Veaceslav, RM trebuie să-și revadă paradigma cu privire la minoritățile etnolinvistice din țară: “În lume practic nu există state monoetnice – a continuat Veaceslav – Republica Moldova este un stat polietnic, polilingv, polireligios și divers sub toate celelalte aspecte. Construirea identității naționale în jurul identității etnolingvistice nu va aduce nimic bun țării noastre, în afară de o dezbinare continuă, discuții interminabile despre geopolitică și limbă.”

RM a semnat, dar nu a ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. Din spusele lui Veaceslav, la etapa de față autoritățile noastre vor să piloteze implementarea acestei cărți, alegînd cîteva raioane pentru a implementa acolo cerințele acestui tratat, după care deja vor lua o decizie finală asupra hotărîrii de a ratifica sau nu acest document.

Spre finalul discuției, consultantul național pentru drepturile omului în cadrul OHCHR, Veaceslav Balan, a punctat schimbările cheie necesare pentru RM în contextul diversității: “Promovarea diversității etnoligvistice nu înseamnă să ai numai dansuri și cîntecele minorităților entice într-o zi a anului pe Piața Marii Adunări Naționale. Este nevoie de schimbări mult mai profunde la toate nivelurile, începînd cu sistemul de învățămînt, care ar trebui să fie bazat pe principiul multilingv, continuînd cu celealte domenii, precum prestarea serviciilor publice, informării și administrării justiției.”

Evenimentul Human Rights Café este organizat de A.O. HomoDiversus în cadrul proiectului „Improving access to information on Civil and Political Rights through informal human rights education” cu suportul financiar oferit de Civil Rights Defenders.

Sursa: botanvictoria.wordpress.com

Photos: HomoDiversus