Pe banii din pensie, în ziua de azi, este greu să te descurci. De aceea sunt foarte mulți pensionari care nu au un loc de muncă.

De obicei angajatorii, din motive oarecare, consideră că persoanele care ajung la vîrsta pensionării trebuie să fie concediate. Dar în realitate, știm bine că vîrsta pensionării nu ne ia drepturile de a munci. Statul garantează persoanelor pensionare careva priorități, oferind astfel dreptate tuturor.

Un pensionar, din punctul de vedere a Codului Muncii este un simplu lucrător la care se exting responsabilitățile articolelor din Codul Muncii. Drepturile lucrătorilor pensionari sunt similare cu ale oricărui lucrător. Totodată lucrătorii cu vîrsta de pensionare au careva  benificii și avantaje:

– Codul muncii interzice angajaților discriminarea pe bază de vîrstă. Statutul de pensionar nu poate fi motiv de concediere sau neangajare în serviciu;

– Pensionarii lucrători, de regulă, sunt mai calificați în muncă. În caz de concediere pentru reducerea statelor personalul cu o calificare mai înaltă au șansa să nu fie concediați;

-Angajatorul este obligat să-i ofere persoanei pensionare angajat în funcție un concediu neplanificat cu durata de 14 zile fără păstrarea salariului. În caz că pensionarul se eliberează din funcție el nu trebuie să lucreze cele două saptămîni conform Codului Muncii.

Corespondentul: „Istoria dumnevoastră s-a început cu ceea că dvs. activați fiind pensionar”

N: „ Eu 15 ani am lucrat în calitate de specialist principal la unul dintre ministerele republicii. Sarcina mea era colaborarea cu alte ministere, precum și elaborarea notelor informative pentru conducători. Cum se întîmplă des, odată cu schimbarea guvernului se schimbă și conducătorii. Astfel, s-a schimbat și angajatorul meu care mi-a promis că pot să-mi continui liniștit activitatea.”

Coresppondentul: „Dar practic peste două săptămini situația a început să se schimbe?”

N: „ Da! Angajatorul a invitat cei 8 pensionari din cei 80 de lucrători ai organizației (inclusiv și eu) și ne-a propus să trecem pe jumate de salariu. Ne-a explicat că și activitatea va fi redusă în jumate. În timpul discuției ne-a mai promis că pe viitor va încerca să ne treacă pe un salariu odată cu soluționarea situației critice din țară. Deci, din contul activității pensionarilor a hotărît să facă economii din fondul de salariu.”

Dar, specificul profesieie mele nu permite ca în jumate de zi să reușești toată încărcătura de dinainte fiindcă nici nu puteai reduce din activitate. Cu toate acestea eu am mers în întîmpinarea de multe ori lucrînd ore suplimentare.

La un moment dat, în ministerul unde activam se petrece o altă schimbare. Angajatorul meu trece într-o funcție mai înaltă și în locul lui vine o altă persoană care s-a constat că este de parte de managementul acestei organizații.

Corespondentul: „Prin ce s-a observat?”

N: „Permanent părerea oamenilor cu experiență și stagiu mare în muncă era ignorată. Respectiv întrebarea cu schimbarea graficului de muncă a rămas nerezolvată. Cînd am înțeles că nu-mi va fi întoarsă jumatea ceea de unitate am fost nevoit să mă angajez în altă organizație.

Cu timpul,angajatorul nou a început să se debaraseze de unii angajați, impunîndu-i să scrie cerere din propria voință și angajînd cunoscuții săi la posturile vacante. Așa s-a întîmplat și cu mine. Într-una din zile m-au chemat și mi-au propus să demisionez. Eu am refuzat. După aceasta s-a început un adevărat chin. De exemplu, îmi aduceau însărcinările cu 10 minute înainte de a mi se termina timpul de muncă, au început verificările activității mele din ce în ce mai des. Cînd toate acestea nu m-au putut discredita, au încercat să-mi atribuie activități nespecifice domeniului meu, dar nici așa nu le-a ieșit. Atunci specialistul de la resurse umane a primit indicația ca să găsească motive pentru a mă concedia. Specialistul dat s-a străduit foarte mult – toate convorbirile noastre erau urmate de vulgarism din partea dumneaiei, ceea ce nu-i face față.”

Corespondentul: „ Care a fost motivul concedierii dumneavoastra?”

N: „Au căutat mult timp motive ca să mă concedieze și în sfîrșit au găsit. Cu toate că eram de 10 ani invalid de gradul 2 întotdeauna mi-am îndeplinit cu responsabilitate funcția în cei 15 ani de muncă și la cele 3 schimbări de conducere. Dar acum, aceasta  a stat la baza concedierii mele.

Corespondentul: „ N-ați încercat prin judecată să vă recăpătați drepturile?”

  1. „Desigur o puteam face și prin judecată, aveam martori care pot să confirme ceea ce spun, sînt și înscrierile în cărtea de muncă. Dar eu am hotărît să las totul cum este deoarece și judecata este o procedură de o perioadă îndelungată, dar și eu nu mai am puteri.”

Corespondentul: „Cum ați ieșit din sitația creată? Cum ați trecut prin această experiență și ce beneficii ați luat? Ce bun v-a învățat această istorie dacă e să o privim din altă parte? Cum ce vă ocupați acum?

N: „ Sînt un om în stare, echilibrat. În toată situația neplăcută se poate vedea și partea bună. Sunt un optimist, încerc să văd părțile frumoase ale vieții și sunt convins că totul va fi bine. Optimismul – este „putința de a vedea doar partea bună, să crezi în succes și într-un sfîrșit frumos”. Dar aceasta nu înseamnă că optimistul trăiește în lumea iluziitor, el primește cu demnitate greutățile. Dar dacă circumstanțele permit să schimbe ceva atunci el merge în înainte. În cazul meu, am încercat toate soluțiile să obțin dreptatea, m-au susținut atît rudele cît și prietenii. Sunt un specialist bun și asta o poate demonstra activitatea mea de mai mulți ani. Dar circumstanțele, factorul uman – s-au dovedit a fi mai puternice. Acum sunt voluntar într-o organizație nonguvernamentală, ajutînd oamenii sunt solicitat și asta este principalul.”

Legăturile strînse între cetățeni și autoritățile publice locale ajută mai efectiv să se rezolve problema discriminării. În timpul de față persoanele cărora li se încalcă drepturile pot să se adreseze pentru ajutor la membrii organizațiilor nonguvernamentale care le pot acorda atît ajutor psihologic, cît și juridic.

Inna Chireeva  

Acest material apare în cadrul Proiectului „Integrarea abordării bazate pe drepturile omului în mass-media prin intermediul metodei storytelling, cu participarea persoanelor supuse discriminării din regiunea transnistreană și UTA Gagauz-Yeri”, implementat de Centrul Media din Tiraspol, cu  sustinerea  financiara a Fundatiei Soros-Moldova/Programul Egalitate si Participare Civica. Opiniile exprimate in articol apartin autorului si nu reflecta neaparat pozitia Fundatiei.

Traducere: Natalia Ghilașcu